ÎNAPOI

Conciliul de la Trento

Conciliul reunit la Trento între 1545 și 1547, a fost mutat temporar la Bologna, apoi s-a reunit din nou la Trento sub Papa Iuliu al III-lea între anii 1551 și 1552. Lucrările acestui Conciliu ecumenic au fost deosebit de fructuoase; definițiile și hotărârile conciliare s-au concentrat asupra Sfintei Scripturi, Sfintei Tradiții, sacramente, euharistie, etc. Îndeosebi reforma liturgică a fost îmbogățită cu un nou Liturghier și Breviarul Roman. Unele texte conciliare sunt pătrunse de un curent antiprotestant evident (condamnarea rugăciunilor liturgice spuse în limba populară), altele rezolvă unele probleme teologice complexe (colaborarea omului cu Dumnezeu la propria mântuire).

Conciliul de la Trento a angajat Biserica Romano-Catolică pe calea unei reforme autentice, constând în suprimarea abuzurilor, instruirea clericilor și a creștinilor, înființarea seminariilor, etc.