ÎNTREBĂRI FRECVENTE



  1. Asociația OCC este un ordin cavaleresc?

    Asociația OCC nu este și nu își revendică nici un rang nobiliar. Mai mult decât atât, OCC militează împotriva imposturii și 'avalanșei' de autoproclamate 'ordine cavalerești' care au pătruns în spațiul cultural-religios al României în special și Europei în general. Pe lângă Ordinele religioase aparținând Bisericilor istorice, OCC recunoaște ca legitime doar acele Ordine titularizate în Registrul Comisiei Internaționale pentru Ordinele Cavalerești (International Comission for Orders of Chivalry - ICOC), considerând de asemenea, că singurele reguli de acreditare și validare a unor asemenea organizații sunt cele 6 principii stipulate în statutul acestei Comisii.
    Asociația OCC este un 'ordin' religios laic înființat prin Decret al Arhiepiscopului Mitropolit al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, și nu un simplu cerc sau club cultural, deoarece membrii săi urmează o disciplină strictă ce rezultă din Constituțiile sale. Totodată, statutul special pe care Asociația îl deține, derivă din dubla sa personalitate juridică, atât în conformitate cu Codul de Drept Civil, cât și cu Codul de Drept Canonic al Bisericii Romano-Catolice.

  2. În România au apărut câteva Ordine autointitulate suverane sau supreme. Sunt acestea recunoscute de către Comisia Internațională pentru Ordinele Cavalerești, deci și de OCC?

    Singura organizație internațională recunoscută drept Ordin Suveran este Ordinul Suveran al Sfântului Ioan de Ierusalim, supranumit de Rhodos, supranumit de Malta. Ordinul își are Cartierul General la Roma, dispune de un statut diplomatic internațional ca putere ne-teritorială și este recunoscut de către Sfântul Scaun, ONU și majoritatea Guvernelor Statelor independente.
    Nicio organizație care nu dispune de fons honorum nu poate pretinde legitimitate ca Ordin recunoscut și autentic.

  3. Este titulatura de "ordin" abuzivă în sine?

    Numai dacă își revendică anumite rădăcini istorice false sau prea puțin susținute prin documente autentice ce pot dovedi probitatea și legitimitatea. De pildă, o serie de organizații monahalo-militare ale Evului Mediu timpuriu au fost înființate prin decrete pontificale, apoi, în virtutea principiului de simetrie juridică, au fost desființate de aceeași Instituție care le-a conferit fons honorum. Prin urmare, re-apariția acestor "ordine" datorată unor inițiative private, altele decât Instituția care inițial le-a fondat, este injustă și constituie un fals istoric, juridic și moral. Titulatura de "ordin" nu constituie un abuz în sine, dacă este însoțită de explicații privind misiunea spirituală, apartenența la Biserică sau la altă Instituție abilitată să le confere legitimitatea.

  4. Este OCC afiliată la altă organizație?

    Dezvoltându-se și acționând în cadrul eclezial al Bisericii Romano-Catolice, Asociația OCC este total autonomă și independentă din punct de vedere politic, nefiind afiliată sau subordonată nici unui alt organism național sau internațional. Din punct de vedere canonic, Ordinul se subordonează Ierarhiei Bisericii Romane, cu toate efectele canonice care derivă din Codex Juris Canonici promulgat de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea la 25 ianuarie 1983.

  5. Dacă OCC este o organizație ecumenică, de ce nu colaborează cu denominațiuni protestante și neoprotestante?

    Deoarece voia și dorința lui Isus Cristos a fost ca Biserica Sa să fie unită, noi considerăm că acest deziderat este unul din principiile fundamentale ale Creștinismului, în vreme ce majoritatea denominațiunilor neoprotestante consideră separarea lor de Bisericile Apostolice ca pe un argument în favoarea legitimității lor.
    De asemenea, noi credem că misterul euharistic stabilește centrul vieții spirituale creștine; ca și credincioșii Bisericii creștine primare, credem în transsubstanțierea reală a pâinii și vinului în Trupul, respectiv Sângele lui Cristos, în vreme ce denominațiunile neoprotestante consideră acesta numai un simbol de aducere aminte. Prin urmare, ecumenismul promovat de OCC se restrânge la acel spațiu spiritual unde inter-comuniunea este posibilă, fără ca prin această limitare să emită orice pretenție de suficiență.
    Având în vedere cele expuse mai sus, OCC consideră refacerea unității dintre cele două Biserici apostolice drept un prim pas posibil pe lungul și anevoiosul drum al ecumenismului extins.

  6. OCC nu încurajează/promovează dialogul ecumenic și cu alte denominațiuni creștine, în afara Bisericilor tradiționale (istorice)?

    Dimpotrivă! OCC încurajează dialogul interconfesional și promovează unitatea tuturor creștinilor, însă își exprimă vocația îndeosebi în ceea ce privește apropierea dintre cele două Biserici apostolice, ca fiind o primă etapă în calea unirii desăvârșite între toții credincioșii în Isus Cristos. Mai mult decât atât, OCC îi consideră pe toți creștinii, indiferent de confesiune, ca "frați în Cristos".

  7. Ce înseamnă "creștin" în accepțiunea OCC?

    În accepțiunea Ordinului nostru, "creștin" este acel credincios practicant care subscrie necondiționat și nefracționat la întreaga Dogmă a Sfintei Treimi, așa cum a fost formulată și completată de Conciliile ecumenice ale Bisericii nedespărțite, în perioada primelor secole de după Cristos.

  8. Este OCC o organizație masonică?

    OCC nu este de sorginte masonică, nu întreține și nu intenționează să dezvolte nici o legătură cu loji sau alte organizații care promovează idei masonice, sau orice fel de doctrine, altele decât cele enunțate de Magisteriul Sfintei Biserici Romane. În acest sens, Ordinul nostru respectă întru-totul prevederile Bulei In Eminenti, emisă de Papa Clement al XII-lea la 28 aprilie 1738, precum și Declarația Congregației pentru Doctrina Credinței din 1983. De asemenea, OCC semnalează pericolul de proliferare a ideilor masonice prin intermediul unui număr crescând de "ordine" și asociații "creștine", care sunt, în fapt, anexe ale masoneriei, prin care aceasta își consolidează poziția în societate și racolează noi membri.

  9. De ce OCC acceptă numai membri de sex masculin?

    Nu este vorba de șovinism sau exclusivism! Este o chestiune de tradiție și opțiune. După cum unele grupuri sau cluburi sunt fie feminine, fie alcătuite numai din bărbați, tot așa Asociația noastră a fost înființată inițial de către persoane de sex masculin și a optat să își păstreze această caracteristică.